Abstract: Articolul tratează importanța celei mai vechi instituții a dreptului divin, căsătoria. Sunt prezentate pe rând vechimea, scopul și caracterele acesteia, căsătoria ca Sfântă Taină, condițiile pentru săvârșirea validă a ei, locul săvârșirii, timpul și efectele tainei, actele premergătoare logodnei, logodna, impedimentele la căsătorie. Căsătoria, ca act civil, este reglementată de către Stat, iar ca act religios, de către Biserică. Sunt relatate exemple cu privire la situația căsătoriei și a familiei la evrei, greci și romani, exemple care se întâlneau la toate popoarele în vremea Mântuitorului Hristos, din care rezultă limpede că aceste instituții se îndepărtaseră atât de mult de principiile pe care le stabilise Dumnezeu la instituirea primei căsătorii și a primei familii, încât nu se mai putea nădăjdui readucerea acestor instituții la îndeplinirea rolului important pentru care au fost instituite. De aceea, pentru ca soții să ajungă să aibă în conștiința lor răspunderea pe care și-o asumă față de Cel care le-a imprimat în fire tendința spre această unire, era nevoie de înzestrarea căsătoriei cu o forță morală care să depășească puterea constrângătoare pe care o prevedeau legile civile. În acest scop a înălțat Mântuitorul Hristos căsătoria la rang de Sfântă Taină. Familia creștină se constituie prin binecuvântarea pe care o dăruiește Biserica lui Hristos unirii dintre un bărbat și o femeie, pentru a fi în lume icoană a iubirii lui Hristos față de Biserică. Unind un singur bărbat cu o singură femeie, Dumnezeu a voit ca această unire să fie și să rămână monogamă. De asemenea, unitatea trupului, care se realizează între cei doi soți prin căsătorie, presupune egalitatea lor. Cu alte cuvinte, soții beneficiază de aceleași drepturi și îndatoriri, prevăzute atât de legile divine, cât și de legile civile. În această familie se nasc copiii pe care Biserica îi botează în numele Preasfintei Treimi, pentru a deveni cetățeni ai Împărăției Preasfintei Treimi. Familia are nevoie de binecuvântarea sfântă a Bisericii, pentru a se sfinți, iar Biserica are nevoie de participarea familiei la viața și activitatea ei, pentru a se întări.
Keywords: divine law, character of matrimony, Holy Mystery, marriage, Church of Christ, blessing of the Church
Summary: The article addresses the importance of the oldest institution of divine law – matrimony. It presents its ancientry, its purpose and the character of matrimony as Holy Mystery, the conditions for its validity, the place and time to officiate it, the effects of this holy sacrament, the prerequisites for betrothal, the betrothal, as well as the impediments to marriage. As a civil act, marriage is regulated by the State, and as a religious act, by the Church. The article provides examples illustrating the situation of marriage and family with the Hebrews, Greeks and Romans, situations met by all peoples during the times of Lord Jesus Christ, clearly showing that these institutions had grown so estranged from the principles set by God upon instituting the first marriage and the first family, that there was no hope for them to return to the important role for which they had originally been created. Therefore, in order to make the spouses aware of the responsibility they assume before the One who has imprinted this penchant for union in their nature, it was necessary to lend marriage a moral force, stronger than the constraining power of civil laws. For this purpose, Lord Jesus Christ elevated matrimony to the rank of a Holy Mystery. The Christian family is instituted by the blessing extended by the Church of Christ upon the union between a man and a woman, to be an icon of Christ’s love for the Church. By uniting one man to one woman, God showed His will for this union to be and remain monogamous. Also, the union of the body, which is achieved by marriage, presupposes the equality of the two spouses. In other words, the spouses enjoy equal rights and have equal duties, stipulated by both the divine law and the civil legislation. The family gives birth to children whom the Church baptizes in the name of the Most Holy Trinity, in order to become citizens of the Kingdom of the Most Holy Trinity. The family needs the blessing of the Church in order to be sanctified, while the Church needs the participation of families in its life and activity, in order to be strengthened.
Text publicat în: Biserica Ortodoxă Română, CI (1983), 9-10, pp. 732-755.
Iorgu D. Ivan (1899-2001) – profesor de teologie
A urmat cursuri de specializare în Dreptul bisericesc la Facultatea de Drept canonic din cadrul Institutului catolic din Paris, la Facultatea de Drept din cadrul Sorbonei şi la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1927-1930) şi apoi la Facultatea de Teologie din Atena (1932-1933), doctoratul în Teologie la Bucureşti (1937). Profesor de Drept bisericesc de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, până în 1948; profesor de Drept bisericesc la Institutul Teologic Universitar din Sibiu între anii 1949-1970; între anii 1972 şi 1978 a suplinit aceeaşi catedră – rămasă vacantă – la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar după 1978, a rămas profesor consultant. A îndeplinit şi alte funcţii: director în Ministerul Cultelor şi Artelor (1941- 1943), jurist consult la Arbiepiscopia Sibiului, membru laic în Adunările şi Consiliile eparhiale ale Arhiepiscopiilor Sibiului şi Bucureştilor.
